sunt incluse în Legea 296/2020 din 18 decembrie 2020 pentru modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, fiind publicate în Monitorul Oficial nr. 1269 din 21 decembrie 2020.
Titlul I - Definiții
Se modifică definiția locului conducerii efective, acesta reprezentând locul în care o persoană juridică străină realizează operațiuni care corespund unor scopuri economice, reale și de substanță și unde este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:
Se completează definiția rezidentului, clarificându-se faptul că rezidentul român este supus impozitării în România pentru veniturile mondiale obținute din orice sursă. De asemenea, anumite prevederi referitoare la, persoana juridică română” se aplică acum şi persoanelor rezidente în România.
Titlul II - Impozit pe profit
Se modifică definiția locului conducerii efective, acesta reprezentând locul în care o persoană juridică străină realizează operațiuni care corespund unor scopuri economice, reale și de substanță și unde este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele condiții:
- deciziile economico-strategice necesare pentru conducerea activității persoanei juridice străine în ansamblul său se iau în România de către directorii executivi/membrii consiliului de administrație; sau
- cel puțin 50% dintre directorii executivi/membrii consiliului de administrație ai persoanei juridice străine sunt rezidenți.
Se completează definiția rezidentului, clarificându-se faptul că rezidentul român este supus impozitării în România pentru veniturile mondiale obținute din orice sursă. De asemenea, anumite prevederi referitoare la, persoana juridică română” se aplică acum şi persoanelor rezidente în România.
Titlul II - Impozit pe profit
Scutirea de impozit a profitului reinvestit Se aduc anumite clarificări privind scutirea de impozit pe profit aferentă investițiilor realizate. Mai exact, scutirea se acordă în limita impozitului pe profit calculat cumulat:
Cheltuieli Se completează cheltuielile deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal cu cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă, pentru salariații care desfășoară activitatea în acest regim.
Cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor, indiferent de tratamentul fiscal aplicat la nivelul salariaților. În trecut, acestea puteau fi considerate elemente similare cheltuielilor doar dacă erau impozitate la nivelul salariaților.
Se abrogă prevederea care încadrează cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități de educație timpurie în categoria cheltuielilor sociale, deductibile limitat. Astfel, acestea sunt considerate cheltuieli nedeductibile care se scad, în ordine, din impozitul pe profit, impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adăugată sau accize, în limita a 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
Se includ în categoria cheltuielilor nedeductibile:
Pierderi fiscale Se introduc prevederi referitoare la recuperarea pierderilor fiscale în contextul unor operațiuni de fuziune/divizare/desprindere în care sunt implicate microîntreprinderi.
Creditul fiscal În ceea ce privește acordarea creditului fiscal în România pentru impozite plătite unui stat străin, se aduc clarificări referitoare la documentația necesară care atestă plata impozitelor în străinătate.
Consolidarea fiscală Se instituie sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit. Aspecte relevante:
- de la începutul anului până în trimestrul punerii în funcțiune a activelor, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial de declarare/plată a impozitului pe profit, respectiv;
- de la începutul anului punerii în funcțiune a activelor până la sfârșitul anului respectiv pentru contribuabilii care aplică sistemul anual de declarare/plată a impozitului pe profit.
Cheltuieli Se completează cheltuielile deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal cu cheltuielile aferente activității în regim de telemuncă, pentru salariații care desfășoară activitatea în acest regim.
Cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor, indiferent de tratamentul fiscal aplicat la nivelul salariaților. În trecut, acestea puteau fi considerate elemente similare cheltuielilor doar dacă erau impozitate la nivelul salariaților.
Se abrogă prevederea care încadrează cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor unități de educație timpurie în categoria cheltuielilor sociale, deductibile limitat. Astfel, acestea sunt considerate cheltuieli nedeductibile care se scad, în ordine, din impozitul pe profit, impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adăugată sau accize, în limita a 1.500 lei/lună pentru fiecare copil.
Se includ în categoria cheltuielilor nedeductibile:
- cheltuielile aferente tranzacțiilor cu persoane situate într-un stat inclus în Lista UE a jurisdicțiilor necooperante în scopuri fiscale;
- cheltuielile reprezentând amortizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, care se scad din impozitul pe profit.
Contracte de leasing Se introduc prevederi fiscale specifice contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară.
Pierderi fiscale Se introduc prevederi referitoare la recuperarea pierderilor fiscale în contextul unor operațiuni de fuziune/divizare/desprindere în care sunt implicate microîntreprinderi.
Creditul fiscal În ceea ce privește acordarea creditului fiscal în România pentru impozite plătite unui stat străin, se aduc clarificări referitoare la documentația necesară care atestă plata impozitelor în străinătate.
Consolidarea fiscală Se instituie sistemul de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit. Aspecte relevante:
- Grupul fiscal poate fi constituit doar din persoane juridice române și/sau persoane cu sediul social în România înființate conform legislației europene, acesta putând include, în anumite cazuri, și sediul permanent din România al unui nerezident;
- Este necesară o deținere, directă sau indirectă, de cel puțin 75% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot, pe o perioadă neîntreruptă de un an anterioară începerii consolidării;
- Membrii grupului trebuie să fie plătitori de impozit pe profit (microîntreprinderile nu pot fi parte a grupului, nici cei ce desfășoară activități de natura barurilor/cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor și nici cei care sunt concomitent plătitori de impozit pe profit și impozit specific), ce aplică același sistem de plată a impozitului pe profit și au același an fiscal, nu fac parte dintr-un alt grup fiscal din domeniul impozitului pe profit și nu se află în dizolvare/lichidare;
- Perioada de aplicare a sistemului este de cinci ani fiscali, acesta fiind opțional. Cererea se depune cu cel puțin 60 de zile înainte de începerea perioadei pentru care se solicită aplicarea consolidării fiscale, sistemul urmând a se aplica începând cu anul fiscal următor depunerii cererii. Pentru menținerea grupului după cei cinci ani, opțiunea poate fi reînnoită;
- Se desemnează unul dintre membri ca persoana juridică responsabilă ce va calcula, declara și plăti impozitul pe profit pentru grup, impozit determinat prin însumarea calculelor individuale ale fiecărui membru (existând astfel posibilitatea de a compensa profiturile fiscale ale companiilor din grup cu pierderile fiscale ale celorlalte);
- Pierderile fiscale înregistrate de un membru al grupului înainte de aplicarea sistemului nu pot fi compensate la nivelul grupului;
- Dacă grupul se desființează după cinci ani, pierderile înregistrate și nerecuperate în perioada consolidării se recuperează de către persoana responsabilă;
- Fiecare membru are obligația de întocmire a dosarului de prețuri de transfer, care va include și tranzacțiile cu membrii grupului;
- Dacă unul dintre membri nu mai îndeplinește condițiile, acel membru și persoana juridică responsabilă recalculează impozitul pe profit datorat individual/pentru grup, cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere, după caz;
- Impozitul nu se recalculează în următoarele situații: vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la unul din membrii grupului dacă deținerea scade sub 25%; dizolvarea unui membru; ieșirea din grup a unui membru ca urmare a operațiunilor de reorganizare (fuziune, divizare, transfer de active, schimb de acțiuni);
- Prevederile referitoare la consolidare nu se aplică în cazul în care aceasta are ca scop frauda și evaziunea fiscală.
Impozitul pe dividende Se introduce o nouă excepție de la obligația unei persoane juridice române de a reține, declara şi plăti impozitul pe dividende, în cazul dividendelor plătite organismelor de plasament colectiv fără personalitate juridică.
TITLUL III -Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor Veniturile din dividende primite de o microîntreprindere de la o persoană juridică română devin neimpozabile la calculul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
TITLUL IV - Impozitul pe venit | TITLUL V - Contribuții sociale obligatorii
Venituri și avantaje de natură salarială Se aduc clarificări cu privire la definirea avantajelor salariale, și anume că acestea includ sume primite în legătură cu o activitate salariată de la angajator, precum și sume primite de la terți ca urmare a unei relații contractuale între părți.
Sunt aduse completări în ceea ce privește tratamentul fiscal aplicabil în cazul contravalorii serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Acestea sunt neimpozabile și nu sunt incluse în baza de calcul al contribuțiilor sociale în măsura în care valoarea lor totală nu depășește într-un an fiscal nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate.
Sunt exceptate de la impozitul pe venit și contribuțiile sociale sumele acordate angajaților pentru cheltuielile cu utilitățile (electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date) și achiziția mobilierului și echipamente de birou, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din lună în care angajatul desfășoară activitate în regim de telemuncă.
De asemenea, cheltuielile cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru a împiedica răspândirea bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică sunt exceptate de la impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
Similar cu excepția de la impozit pe venit, se exceptează de la contribuțiile sociale sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților.
Angajații microîntreprinderilor care utilizează mașina societății și în scop personal nu mai sunt impozitați pentru acest avantaj, fără a fi prevăzută o limită, așa cum există în cazul angajaților companiilor plătitoare de impozit de profit (respectiv limita de deductibilitate de 50%).
Se introduc noi reglementări în cazul avantajelor în bani și în natură primite de la terți sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relații contractuale între părți, în sensul că obligația de calcul, reținere, plată și declarare a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale revine:
TITLUL III -Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor Veniturile din dividende primite de o microîntreprindere de la o persoană juridică română devin neimpozabile la calculul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor.
TITLUL IV - Impozitul pe venit | TITLUL V - Contribuții sociale obligatorii
Rezidența fiscală a persoanelor fizice Persoana fizică nerezidentă care îndeplinește condiția de rezidență privind centrul intereselor vitale este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu prima zi în care declară că centrul intereselor vitale se află în România.
Persoana fizică nerezidentă care este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu prima zi a sosirii în România.
Persoana fizică nerezidentă care este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depășesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat, este supusă impozitului pe venit pentru veniturile obținute din orice sursă, atât din România, cât și din afara României, începând cu prima zi a sosirii în România.
Venituri și avantaje de natură salarială Se aduc clarificări cu privire la definirea avantajelor salariale, și anume că acestea includ sume primite în legătură cu o activitate salariată de la angajator, precum și sume primite de la terți ca urmare a unei relații contractuale între părți.
Sunt aduse completări în ceea ce privește tratamentul fiscal aplicabil în cazul contravalorii serviciilor turistice și/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru salariații proprii și membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Acestea sunt neimpozabile și nu sunt incluse în baza de calcul al contribuțiilor sociale în măsura în care valoarea lor totală nu depășește într-un an fiscal nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate.
Sunt exceptate de la impozitul pe venit și contribuțiile sociale sumele acordate angajaților pentru cheltuielile cu utilitățile (electricitate, încălzire, apă și abonamentul de date) și achiziția mobilierului și echipamente de birou, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din lună în care angajatul desfășoară activitate în regim de telemuncă.
De asemenea, cheltuielile cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru a împiedica răspândirea bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică sunt exceptate de la impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
Similar cu excepția de la impozit pe venit, se exceptează de la contribuțiile sociale sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților.
Angajații microîntreprinderilor care utilizează mașina societății și în scop personal nu mai sunt impozitați pentru acest avantaj, fără a fi prevăzută o limită, așa cum există în cazul angajaților companiilor plătitoare de impozit de profit (respectiv limita de deductibilitate de 50%).
Se introduc noi reglementări în cazul avantajelor în bani și în natură primite de la terți sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relații contractuale între părți, în sensul că obligația de calcul, reținere, plată și declarare a impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale revine:
- angajatorului-rezident fiscal român, când avantajele în bani şi în natură sunt acordate de alte entități decât acesta și plata se efectuează prin intermediul angajatorului;
- plătitorilor de venituri-rezidenți fiscali români, când avantajele în bani și în natură sunt acordate de alte entități decât angajatorul, în situația în care acestea din urmă sunt rezidenți fiscali români.
- impozitul pe venit se calculează, se declară şi se plătește de către contribuabil, cu excepția situației în care angajatorul rezident fiscal român a optat pentru calcularea, reținerea și plata impozitului pe venit datorat;
- contribuțiile sociale se calculează, se declară şi se plătesc de către contribuabil sau de către angajatorul său nerezident, în funcție de statul în care își are sediul angajatorul/plătitorul de venituri.
Venituri din activități independente În cazul transformării/schimbării formei de exercitare a unei activități nu se include în venitul brut al activității care urmează să se transforme/schimbe şi nu este supusă impozitării contravaloarea bunurilor şi a drepturilor, inclusiv creanțele neîncasate care se transferă în patrimoniul afacerii în care s-a transformat/schimbat.
În ceea ce privește cheltuielile reprezentând sumele datorate de entitatea care se transformă/schimbă, la data transformării/schimbării, se respectă regulile generale privind deducerea cheltuielilor la entitatea în care s-a transformat/schimbat.
În venitul brut al activității care urmează să se transforme/schimbe se include şi suma reprezentând contravaloarea bunurilor şi a drepturilor din patrimoniul afacerii care trec în patrimoniul personal al contribuabilului, la momentul transformării/schimbării activității, operațiune considerată din punct de vedere fiscal o înstrăinare. Evaluarea acestora se face la prețurile practicate pe piață sau stabilite prin expertiză tehnică.
Venituri din cedarea folosinței bunurilor Sunt introduse noi reglementări în cazul veniturilor obținute de proprietar din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală. Astfel, veniturile realizate din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu şi cinci inclusiv, în cursul unui an fiscal, se determină pe baza normei anuale de venit. În cazul depășirii numărului de cinci camere de închiriat în cursul aceluiași an fiscal, determinarea venitului se efectuează pe baza normei anuale de venit pentru întregul an fiscal, iar începând cu anul fiscal următor determinarea venitului net se realizează în sistem real, potrivit regulilor de stabilire prevăzute în categoria venituri din activități independente.
Se abrogă regulile privind stabilirea impozitului în cazul opțiunii pentru determinarea venitului net în sistem real în cazul veniturilor realizate din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu şi cinci inclusiv.
Venituri din investiții Se aduc modificări la definiția veniturilor din România din transferul titlurilor de valoare. În această categorie sunt incluse venituri din transferul titlurilor de valoare, altele decât instrumentele financiare derivate, emise de rezidenţi români, precum și venituri din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, realizate printr-un intermediar, rezident fiscal român la care persoana fizică are deschis contul.
Se include în categoria veniturilor neimpozabile din investiții venitul rezultat din transferul de titluri de valoare şi/sau aur la momentul dobândirii acestora în cazul partajului judiciar sau voluntar, precum și al regimului separației de bunuri.
Se prelungește de la 31 ianuarie până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul anterior termenul impus intermediarilor, societăților de administrare a investițiilor sau societăților de investiții autoadministrate pentru informarea contribuabililor și pentru depunerea declarației informative privind totalul câștigurilor/pierderilor pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului fiscal.
Venituri din pensii În ceea ce privește veniturile din pensii, se reglementează faptul că la stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate, plafonul de venit neimpozabil, astfel cum este stabilit de legislația fiscală, se acordă pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.
Venituri din premii și din jocuri de noroc Veniturile neimpozabile din această categorie sunt completate cu reducerile comerciale de preț acordate persoanelor fizice, altele decât cele acordate contribuabililor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor - pentru care se aplică regulile de impozitare specifice veniturilor din salarii şi asimilate salariilor.
Venituri din alte surse În categoria veniturilor din alte surse sunt incluse biletele de valoare sub forma tichetelor-cadou acordate pe baza evidenței nominale, pentru campanii de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă şi publicitate, altele decât cele cărora le sunt aplicabile regulile de impozitare aferente veniturilor de natură salarială sau asimilate.
Evitarea dublei impuneri prin metoda creditului fiscal sau metoda scutirii
Condiția referitoare la documentul justificativ necesar pentru acordarea creditului fiscal/a scutirii este completată pentru a include și documentul justificativ eliberat de către plătitorul de venit/agentul care reține la sursă impozit în statul străin, în situația în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează un document justificativ privind plata impozitului în străinătate. De asemenea, în cazul veniturilor pentru care nu se realizează reținerea la sursă a impozitului în statul străin, impozitul plătit în străinătate de persoana fizica se dovedește printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau prin copia declarației fiscale sau a documentului similar depusă/depus la autoritatea competenta străină însoțită de documentația care atestă plata acestuia în situația în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează un document justificativ.
Declarația unică Termenul de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, precum și termenul de plată al acestora, va fi data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Același termen este aplicabil și pentru depunerea formularului 230 “Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat”.
Prevederi speciale privind remunerația obținută din străinătate, pentru activitate desfășurată în străinătate, de membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori.
În cazul veniturilor reprezentând remunerații, indemnizații, alte venituri similare, precum și orice alte avantaje, în bani și/sau în natură obținute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanți în adunarea generală a acționarilor sau orice alte activități desfășurate în funcții similare pentru activitatea desfășurată în străinătate la angajatori/plătitori de venit care nu au sediul permanent și nu sunt rezidenți fiscali în România, contribuțiile de asigurări sociale și cele de asigurări sociale de sănătate, datorate în România cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, se declară și se plătesc anual până la termenul de înregistrare a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice.
TITLUL VI- Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți
Mai multe prevederi care făceau referire la „persoana juridică română” au fost modificate, acestea referindu-se acum la „rezident”. De exemplu, veniturile impozabile din perspectiva impozitului pe veniturile obținute din România de nerezidenți cuprind veniturile din lichidarea unui rezident, în trecut fiind considerate impozabile doar cele din lichidarea unei persoane juridice române.
Se reduce de la 16% la 10% cota de impozit pentru următoarele tipuri de venituri obținute din România de persoane fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri: venituri din dobânzi, redevențe, comisioane, activități sportive și de divertisment desfășurate în România, servicii de management sau de consultanță, servicii prestate în România.
TITLUL VII - Taxa pe Valoarea Adăugată
Dreptul de deducere exercitat prin decontul de TVA Se acordă posibilitatea exercitării dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată (TVA) la beneficiar în cazul în care furnizorul emite facturi de corecție din proprie inițiativă sau după inspecția fiscală, chiar dacă termenul de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale s-a împlinit. Astfel, dreptul de deducere poate fi exercitat în cel mult un an de la data primirii facturii de corecție, sub sancțiunea decăderii.
Ajustarea bazei de impozitare Sunt modificate prevederile legislative naționale privind ajustarea bazei de impozitare a TVA, în vederea alinierii cu principiile fundamentale ale Directivei de TVA și jurisprudența europeană recentă. Potrivit cadrului juridic și fiscal actual, nu este posibilă ajustarea bazei de impozitare în cazul creanțelor neîncasate de la debitori-persoane fizice. Astfel, modificarea prevede că în cazul în care contravaloarea totală sau parțială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la beneficiarii-persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părți, ori - în lipsa acestuia - de la data emiterii facturii, baza impozabilă de TVA poate fi ajustată.
Ajustarea este permisă doar dacă se face dovada că s-au luat măsuri comerciale pentru recuperarea creanțelor de până la 1,000 lei, inclusiv, respectiv că au fost întreprinse proceduri judiciare pentru recuperarea creanțelor mai mari de 1,000 lei.
Posibilitatea de a desemna un reprezentant fiscal autorizat pentru obligațiile de TVA Persoanele neînregistrate în scopuri de TVA în România care efectuează în România import de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu terț sau o țară terță pot desemna un reprezentant fiscal autorizat care sa îndeplinească obligațiile din perspectiva TVA.
TVA la încasare Plafonul cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului TVA la încasare crește de la 2.250.000 lei la 4.500.000 lei.
TVA în vamă Nu se face plata efectivă a TVA în vamă pentru importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au obținut certificat de amânare de la plata TVA și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
În ceea ce privește cheltuielile reprezentând sumele datorate de entitatea care se transformă/schimbă, la data transformării/schimbării, se respectă regulile generale privind deducerea cheltuielilor la entitatea în care s-a transformat/schimbat.
În venitul brut al activității care urmează să se transforme/schimbe se include şi suma reprezentând contravaloarea bunurilor şi a drepturilor din patrimoniul afacerii care trec în patrimoniul personal al contribuabilului, la momentul transformării/schimbării activității, operațiune considerată din punct de vedere fiscal o înstrăinare. Evaluarea acestora se face la prețurile practicate pe piață sau stabilite prin expertiză tehnică.
Venituri din cedarea folosinței bunurilor Sunt introduse noi reglementări în cazul veniturilor obținute de proprietar din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală. Astfel, veniturile realizate din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu şi cinci inclusiv, în cursul unui an fiscal, se determină pe baza normei anuale de venit. În cazul depășirii numărului de cinci camere de închiriat în cursul aceluiași an fiscal, determinarea venitului se efectuează pe baza normei anuale de venit pentru întregul an fiscal, iar începând cu anul fiscal următor determinarea venitului net se realizează în sistem real, potrivit regulilor de stabilire prevăzute în categoria venituri din activități independente.
Se abrogă regulile privind stabilirea impozitului în cazul opțiunii pentru determinarea venitului net în sistem real în cazul veniturilor realizate din închirierea în scop turistic a unui număr de camere cuprins între unu şi cinci inclusiv.
Venituri din investiții Se aduc modificări la definiția veniturilor din România din transferul titlurilor de valoare. În această categorie sunt incluse venituri din transferul titlurilor de valoare, altele decât instrumentele financiare derivate, emise de rezidenţi români, precum și venituri din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, realizate printr-un intermediar, rezident fiscal român la care persoana fizică are deschis contul.
Se include în categoria veniturilor neimpozabile din investiții venitul rezultat din transferul de titluri de valoare şi/sau aur la momentul dobândirii acestora în cazul partajului judiciar sau voluntar, precum și al regimului separației de bunuri.
Se prelungește de la 31 ianuarie până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul anterior termenul impus intermediarilor, societăților de administrare a investițiilor sau societăților de investiții autoadministrate pentru informarea contribuabililor și pentru depunerea declarației informative privind totalul câștigurilor/pierderilor pentru tranzacțiile efectuate în cursul anului fiscal.
Venituri din pensii În ceea ce privește veniturile din pensii, se reglementează faptul că la stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plăți eșalonate în rate, plafonul de venit neimpozabil, astfel cum este stabilit de legislația fiscală, se acordă pentru fiecare rată lunară de la fiecare fond de pensii.
Venituri din premii și din jocuri de noroc Veniturile neimpozabile din această categorie sunt completate cu reducerile comerciale de preț acordate persoanelor fizice, altele decât cele acordate contribuabililor care obțin venituri din salarii și asimilate salariilor - pentru care se aplică regulile de impozitare specifice veniturilor din salarii şi asimilate salariilor.
Venituri din alte surse În categoria veniturilor din alte surse sunt incluse biletele de valoare sub forma tichetelor-cadou acordate pe baza evidenței nominale, pentru campanii de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă şi publicitate, altele decât cele cărora le sunt aplicabile regulile de impozitare aferente veniturilor de natură salarială sau asimilate.
Evitarea dublei impuneri prin metoda creditului fiscal sau metoda scutirii
Condiția referitoare la documentul justificativ necesar pentru acordarea creditului fiscal/a scutirii este completată pentru a include și documentul justificativ eliberat de către plătitorul de venit/agentul care reține la sursă impozit în statul străin, în situația în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează un document justificativ privind plata impozitului în străinătate. De asemenea, în cazul veniturilor pentru care nu se realizează reținerea la sursă a impozitului în statul străin, impozitul plătit în străinătate de persoana fizica se dovedește printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competentă a statului străin sau prin copia declarației fiscale sau a documentului similar depusă/depus la autoritatea competenta străină însoțită de documentația care atestă plata acestuia în situația în care autoritatea competentă a statului străin nu eliberează un document justificativ.
Declarația unică Termenul de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, precum și termenul de plată al acestora, va fi data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Același termen este aplicabil și pentru depunerea formularului 230 “Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat”.
Prevederi speciale privind remunerația obținută din străinătate, pentru activitate desfășurată în străinătate, de membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori.
În cazul veniturilor reprezentând remunerații, indemnizații, alte venituri similare, precum și orice alte avantaje, în bani și/sau în natură obținute din străinătate în calitate de membri ai consiliului de administrație, membri ai directoratului, membri ai consiliului de supraveghere, administratori, directori, cenzori, membri fondatori, reprezentanți în adunarea generală a acționarilor sau orice alte activități desfășurate în funcții similare pentru activitatea desfășurată în străinătate la angajatori/plătitori de venit care nu au sediul permanent și nu sunt rezidenți fiscali în România, contribuțiile de asigurări sociale și cele de asigurări sociale de sănătate, datorate în România cu respectarea prevederilor legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, se declară și se plătesc anual până la termenul de înregistrare a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuții sociale datorate de persoanele fizice.
TITLUL VI- Impozitul pe veniturile obținute din România de nerezidenți
Mai multe prevederi care făceau referire la „persoana juridică română” au fost modificate, acestea referindu-se acum la „rezident”. De exemplu, veniturile impozabile din perspectiva impozitului pe veniturile obținute din România de nerezidenți cuprind veniturile din lichidarea unui rezident, în trecut fiind considerate impozabile doar cele din lichidarea unei persoane juridice române.
Se reduce de la 16% la 10% cota de impozit pentru următoarele tipuri de venituri obținute din România de persoane fizice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri: venituri din dobânzi, redevențe, comisioane, activități sportive și de divertisment desfășurate în România, servicii de management sau de consultanță, servicii prestate în România.
TITLUL VII - Taxa pe Valoarea Adăugată
Dreptul de deducere exercitat prin decontul de TVA Se acordă posibilitatea exercitării dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată (TVA) la beneficiar în cazul în care furnizorul emite facturi de corecție din proprie inițiativă sau după inspecția fiscală, chiar dacă termenul de prescripție a dreptului de a stabili obligații fiscale s-a împlinit. Astfel, dreptul de deducere poate fi exercitat în cel mult un an de la data primirii facturii de corecție, sub sancțiunea decăderii.
Ajustarea bazei de impozitare Sunt modificate prevederile legislative naționale privind ajustarea bazei de impozitare a TVA, în vederea alinierii cu principiile fundamentale ale Directivei de TVA și jurisprudența europeană recentă. Potrivit cadrului juridic și fiscal actual, nu este posibilă ajustarea bazei de impozitare în cazul creanțelor neîncasate de la debitori-persoane fizice. Astfel, modificarea prevede că în cazul în care contravaloarea totală sau parțială a bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu a fost încasată de la beneficiarii-persoane fizice în termen de 12 luni de la termenul de plată stabilit de părți, ori - în lipsa acestuia - de la data emiterii facturii, baza impozabilă de TVA poate fi ajustată.
Ajustarea este permisă doar dacă se face dovada că s-au luat măsuri comerciale pentru recuperarea creanțelor de până la 1,000 lei, inclusiv, respectiv că au fost întreprinse proceduri judiciare pentru recuperarea creanțelor mai mari de 1,000 lei.
Posibilitatea de a desemna un reprezentant fiscal autorizat pentru obligațiile de TVA Persoanele neînregistrate în scopuri de TVA în România care efectuează în România import de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu terț sau o țară terță pot desemna un reprezentant fiscal autorizat care sa îndeplinească obligațiile din perspectiva TVA.
TVA la încasare Plafonul cifrei de afaceri pentru aplicarea sistemului TVA la încasare crește de la 2.250.000 lei la 4.500.000 lei.
TVA în vamă Nu se face plata efectivă a TVA în vamă pentru importurile efectuate de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au obținut certificat de amânare de la plata TVA și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
- nu au obligații bugetare restante;
- au realizat, în ultimele șase luni anterioare lunii în care solicită eliberarea certificatului, importuri din teritorii şi state terțe, cu valoare cumulată de cel puțin 50 milioane lei, cu excepția produselor supuse accizelor armonizate;
- nu înregistrează debite față de autoritatea vamală;
- sunt înregistrate în scopuri de TVA cu cel puțin șase luni înaintea depunerii cererii pentru certificat;
- nu sunt în stare de insolvență, în procedura de reorganizare sau lichidare judiciară.
TITLUL VIII - Accize Prevederile Codului fiscal au fost actualizate cu trimiteri la actele normative în vigoare, emise atât pe plan european, cât și național.
Se stabilește că, pentru un produs accizabil obținut în urma probelor tehnologice în cazul unui antrepozitar propus, exigibilitatea accizelor intervine la momentul respingerii cererii de autorizare ca antrepozit fiscal. Pentru această situație, acciza devine exigibilă la data la care decizia de respingere a cererii de autorizare ca antrepozit fiscal produce efecte.
Se modifică acciza specifică pentru țigarete. Astfel, în perioada 1 ianuarie 2021 - 31 martie 2021, acciza specifică pentru țigarete va fi de 418,76 lei/1.000 țigarete. Totodată, acciza totală va crește de la 1 ianuarie 2021 la 546,21 lei/1.000 țigarete.
Pentru operatorii economici mari contribuabili, autoritatea competentă pentru autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor/expeditorilor înregistrați şi a importatorilor autorizați este Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.
Se aduc clarificări privind momentul plății accizelor în cazul vânzărilor la distanță din alte state membre de produse accizabile. Astfel, acciza se va plăti în prima zi lucrătoare imediat următoare celei în care s-au recepționat produsele.
Operatorii economici autorizați în domeniul gazului natural și al energiei electrice au obligația de a se înregistra la autoritatea competentă înainte de a desfășura activitatea de furnizare a acestor produse către consumatorii finali. În ceea ce privește operatorii economici autorizați în domeniul cărbunelui, cocsului și lignitului, această obligație intervine înainte de livrarea produselor în România de către producători, importatori sau operatori economici care efectuează achiziții intracomunitare.
Se introduce o nouă categorie de băuturi fermentate liniștite care beneficiază de nivel zero al accizei, respectiv acele produse obținute din fructe de pădure, fără alte adaosuri de arome sau alcool.
Se stabilește că, pentru un produs accizabil obținut în urma probelor tehnologice în cazul unui antrepozitar propus, exigibilitatea accizelor intervine la momentul respingerii cererii de autorizare ca antrepozit fiscal. Pentru această situație, acciza devine exigibilă la data la care decizia de respingere a cererii de autorizare ca antrepozit fiscal produce efecte.
Se modifică acciza specifică pentru țigarete. Astfel, în perioada 1 ianuarie 2021 - 31 martie 2021, acciza specifică pentru țigarete va fi de 418,76 lei/1.000 țigarete. Totodată, acciza totală va crește de la 1 ianuarie 2021 la 546,21 lei/1.000 țigarete.
Pentru operatorii economici mari contribuabili, autoritatea competentă pentru autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor/expeditorilor înregistrați şi a importatorilor autorizați este Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili.
Se aduc clarificări privind momentul plății accizelor în cazul vânzărilor la distanță din alte state membre de produse accizabile. Astfel, acciza se va plăti în prima zi lucrătoare imediat următoare celei în care s-au recepționat produsele.
Operatorii economici autorizați în domeniul gazului natural și al energiei electrice au obligația de a se înregistra la autoritatea competentă înainte de a desfășura activitatea de furnizare a acestor produse către consumatorii finali. În ceea ce privește operatorii economici autorizați în domeniul cărbunelui, cocsului și lignitului, această obligație intervine înainte de livrarea produselor în România de către producători, importatori sau operatori economici care efectuează achiziții intracomunitare.
Se introduce o nouă categorie de băuturi fermentate liniștite care beneficiază de nivel zero al accizei, respectiv acele produse obținute din fructe de pădure, fără alte adaosuri de arome sau alcool.
TITLUL IX- Impozite și taxe locale Se includ în definiția clădirilor și fundațiile turnurilor de susținere a turbinelor eoliene.
În cazul persoanelor juridice, valoarea impozabilă a clădirii se va actualiza o dată la cinci ani pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat (până acum, termenul era de trei ani).
Definiții Se modifică definiția locului conducerii efective și se introduce o procedură specifică de stabilire a rezidenței fiscale pe baza locului conducerii efective.
Impozit pe profit Se introduc prevederi referitoare la instituirea sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit;
Se acordă deductibilitate integrală pentru ajustările privind deprecierea creanțelor ce sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței, nu sunt garantate și sunt datorate de o persoană care nu este afiliată;
Impozit pe venit și contribuții sociale Se introduc prevederi ce clarifică momentul de la care persoanele fizice nerezidente sunt considerate rezidente fiscal în România;
Se aduc clarificări cu privire la definirea avantajelor salariale, și anume că acestea includ sume primite în legătură cu o activitate salariată de la angajator, precum și sume primite de la terți ca urmare a unei relații contractuale între părți;
Se exceptează de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale: anumite beneficii ce se acordă angajaților ce desfășoară activitate în regim de telemuncă în anumite limite, cheltuielile cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru a împiedica răspândirea bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică, și sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților;
Se introduc noi reglementări în cazul avantajelor în bani și în natură primite de la terți sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relații contractuale între părți;
În categoria veniturilor din alte surse sunt incluse biletele de valoare sub forma tichetelor-cadou acordate pe baza evidenței nominale, pentru campanii de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă şi publicitate, altele decât cele cărora le sunt aplicabile regulile de impozitare aferente veniturilor de natură salarială sau asimilate;
Termenul de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, precum și termenul de plată al acestora, va fi data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Același termen este aplicabil și pentru depunerea formularului 230 “Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat”.
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor Veniturile din dividende primite de la o persoană juridică română devin neimpozabile.
Impozit pe veniturile obținute din România de nerezidenți Mai multe prevederi ce făceau referire la “persoana juridică română” au fost modificate, acum referindu-se la “rezident”;
Se reduce de la 16% la 10% cota de impozit pentru anumite tipuri de venituri obținute din România de persoane fizice nerezidente.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) Baza de impozitare a TVA poate fi ajustată pentru facturi mai vechi de un an și neîncasate de la persoane fizice.
S-a introdus posibilitatea de a desemna un reprezentant fiscal autorizat pentru obligațiile de TVA, de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA în România.
Accize Se majorează de la 1 ianuarie 2021 acciza totala și acciza specifica la țigarete;
S-a introdus acciza zero pentru o nouă categorie de băuturi fermentate liniștite, respectiv produsele obținute din fructe de pădure, fără alte adaosuri de arome sau alcool.
Impozite și taxe locale Se includ în definiția clădirilor și fundațiile turnurilor de susținere a turbinelor eoliene;
În cazul persoanelor juridice, valoarea impozabilă a clădirii se va actualiza o dată la cinci ani.
În cazul persoanelor juridice, valoarea impozabilă a clădirii se va actualiza o dată la cinci ani pe baza unui raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat (până acum, termenul era de trei ani).
Definiții Se modifică definiția locului conducerii efective și se introduce o procedură specifică de stabilire a rezidenței fiscale pe baza locului conducerii efective.
Impozit pe profit Se introduc prevederi referitoare la instituirea sistemului de consolidare fiscală în domeniul impozitului pe profit;
Se acordă deductibilitate integrală pentru ajustările privind deprecierea creanțelor ce sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței, nu sunt garantate și sunt datorate de o persoană care nu este afiliată;
Impozit pe venit și contribuții sociale Se introduc prevederi ce clarifică momentul de la care persoanele fizice nerezidente sunt considerate rezidente fiscal în România;
Se aduc clarificări cu privire la definirea avantajelor salariale, și anume că acestea includ sume primite în legătură cu o activitate salariată de la angajator, precum și sume primite de la terți ca urmare a unei relații contractuale între părți;
Se exceptează de la plata impozitului pe venit și a contribuțiilor sociale: anumite beneficii ce se acordă angajaților ce desfășoară activitate în regim de telemuncă în anumite limite, cheltuielile cu testarea epidemiologică și/sau vaccinarea angajaților pentru a împiedica răspândirea bolilor care pun în pericol sănătatea angajaților și cea publică, și sumele plătite de angajator pentru educația timpurie a copiilor angajaților;
Se introduc noi reglementări în cazul avantajelor în bani și în natură primite de la terți sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă ori a unei relații contractuale între părți;
În categoria veniturilor din alte surse sunt incluse biletele de valoare sub forma tichetelor-cadou acordate pe baza evidenței nominale, pentru campanii de marketing, studiul pieței, promovarea pe piețe existente sau noi, pentru protocol, pentru reclamă şi publicitate, altele decât cele cărora le sunt aplicabile regulile de impozitare aferente veniturilor de natură salarială sau asimilate;
Termenul de depunere a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, precum și termenul de plată al acestora, va fi data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor. Același termen este aplicabil și pentru depunerea formularului 230 “Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat”.
Impozit pe veniturile microîntreprinderilor Veniturile din dividende primite de la o persoană juridică română devin neimpozabile.
Impozit pe veniturile obținute din România de nerezidenți Mai multe prevederi ce făceau referire la “persoana juridică română” au fost modificate, acum referindu-se la “rezident”;
Se reduce de la 16% la 10% cota de impozit pentru anumite tipuri de venituri obținute din România de persoane fizice nerezidente.
Taxa pe valoarea adăugată (TVA) Baza de impozitare a TVA poate fi ajustată pentru facturi mai vechi de un an și neîncasate de la persoane fizice.
S-a introdus posibilitatea de a desemna un reprezentant fiscal autorizat pentru obligațiile de TVA, de către persoanele înregistrate în scopuri de TVA în România.
Accize Se majorează de la 1 ianuarie 2021 acciza totala și acciza specifica la țigarete;
S-a introdus acciza zero pentru o nouă categorie de băuturi fermentate liniștite, respectiv produsele obținute din fructe de pădure, fără alte adaosuri de arome sau alcool.
Impozite și taxe locale Se includ în definiția clădirilor și fundațiile turnurilor de susținere a turbinelor eoliene;
În cazul persoanelor juridice, valoarea impozabilă a clădirii se va actualiza o dată la cinci ani.
Sursa: PWC Romania
PS. Rezumatul Legii 295/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetar AICI.
PS. Rezumatul Legii 295/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetar AICI.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu